Sute de oameni au comemorat 78 de ani de la Pogromul de la Iaşi în cadrul celei de-a V-a ediţii a Marşului Vieţii

Sute de oameni au participat duminică, la Iaşi, la cea de-a V-a ediţie a Marşului Vieţii, organizat de Primăria Municipiului Iaşi, Comunitatea Evreilor din Iaşi şi Rabinul Comunităţii Originarilor din România, Josef Wasserman, din Israel, iniţiatorul acestui amplu proiect de comemorare a 78 de ani de la Pogromul de la Iaşi.

Cu acest prilej, Iaşiul a primit vizita unei delegaţii a oraşului Ashdod din Israel, condusă de primarul Yehiel Lasri, care a semnat cu acest prilej un acord de înfrăţire cu primarul municipiului Iaşi, Mihai Chirica. La eveniment a fost prezent consulul general al României la New York, Radu Cătălin Dancu.

Manifestarea a debutat duminică dimineaţa cu o ceremonie în Cimitirul Evreiesc din Iaşi, unde a fost marcat un moment simbolic de recunoaştere a meritelor deosebite ale comunităţii evreieşti în dezvoltarea Iaşiului.

Participanţii la marş au intrat pe noua poartă a Cimitirului Evreiesc, donată de o companie privată, fiind întâmpinaţi de edilul Mihai Chirica şi de preşedintele Comunităţii Evreieşti din Iaşi, Abraham Ghiltman.

"E un moment deosebit de emoţionant. Veţi trece pentru prima dată pe poarta de intrare reconstruită a Cimitirului Evreiesc. A fost o istorie foarte chinuită a acestei porţi, mutată de foarte multe ori de către cei care nu au înţeles niciodată că această comunitate trebuie respectată în profunzime, plecând în primul rând de la cei care odihnesc în pământul acestui oraş. Am reuşit în acest an să o aducem acolo unde îi este locul – Cimitirul Evreiesc, care este ce mai mare din România şi care adăposteşte, poate, cele mai frumoase momente funerare care s-au clădit pe acest teritoriu. N-am să uit răutatea cu care o parte din oamenii politici ai zilelor noastre a încercat să pună administraţia locală în conflict cu una dintre cele mai vechi comunităţi cum este cea a evreilor. (…) Am trecut cu bine peste acel moment şi am spus: faptele sunt cele care pot vorbi mai bine despre ceea ce suntem noi cu adevărat şi suntem astăzi aici. (…) Cu această ocazie credem că am închis una dintre rănile acestei comunităţi şi de azi înainte putem să spunem că suntem în cea mai frumoasă perioadă a acestei comunităţi după 78 de ani", a spus primarul Mihai Chirica.

La inaugurarea porţii de intrare a Cimitirului Evreiesc, rabinul Wasserman a oficiat o slujbă specială cu acest prilej, în limba română, în care i-a mulţumit lui Dumnezeu că "noi am ajuns în această zi care aduce cinste nu numai victimelor, dar şi pentru oamenii care trăiesc".

A fost intonat apoi imnul Stratului Israel şi cel al României şi în memoria celor ucişi în Pogromul de la Iaşi s-au rostit rugăciuni de către sfântul rabin Ioséf Harel, rabinul pensionarilor din Armata israeliană – Tzahal, apreciat ca fiind "un neobosit luptător" pentru întărirea legăturilor dintre România şi Israel, rabinul Josef Wasserman şi rabinul evreilor din România, Rafael Schaffer.

Au fost aprinse şase lumânări în memoria celor şase milioane de evrei ucişi în Holocaust, au fost depuse apoi coroane de flori din partea Preşedinţiei României şi Guvernului, Ambasadelor SUA şi Statului Israel, Federaţiei Comunităţii Evreilor din România, Primăriei Ashdod, Asociaţiei pentru Promovarea Iudaismului în România, Garnizoanei Iaşi.

Mesajul Comunităţii Evreilor din Iaşi a fost prezentat, apoi, de către preşedintele Abraham Ghiltman, care a subliniat că a avut loc "un odios masacru" suferit de populaţia evreiască din Iaşi în iunie 1941 când, în decurs de trei zile, au fost ucişi 15.000 de evrei dintr-o populaţie de 50.000, "unii chiar în chinuri groaznice".

"A început a fi omorâţi în faţa casei, pe strada Cuza Vodă, unde erau iniţial magazine evreieşti unul lângă altul şi, după aceea, au fost morţi unul lângă altul pe trotuar. A culminat după aceea cu evenimentele de la Chestură, Am trăit acele evenimente. A sunat o alarmă falsă, ca şi cum ar fi fost Iaşiul sub asediul bombardierelor sovietice, dar aceasta a fost doar un pretext ca oamenii să fie adunaţi la un loc. (…) În curtea Chesturii s-a tras cu mitraliera în mulţi evrei, pentru singura vină că erau născuţi evrei. A doua zi supravieţuitorii au fost duşi la gara din Iaşi. (…) Au fost puşi cu toţii cu faţa la pământ pentru a fi uşor număraţi. În gara Iaşi au fost trase două garnituri de tren de marfă cu obloanele zăvorâte şi bătute în cuie. Într-un vagon au fost înghesuiţi între 140 şi 160 de oameni, care au fost împinşi cu baionetele. Apoi, pe o căldură înfiorătoare, aceste două tremuri au pornit. Au mers ore în şir fără pic de aer sau apă şi majoritatea au murit", a povestit Abraham Ghiltman.

El a adăuga că Marşul Vieţii a dorit să demonstreze acum că există şi viaţă în afară de moarte.

A vorbit apoi fiul unei victime, Shlomo Shafir, care a povestit că s-a născut la Iaşi în 1935, pe o stradă pe care a asistat, alături de familia sa, la "legile contra evreilor" date de fostul premier Ion Anonescu. "Nu puteam ieşi pe stradă fără să avem steaua galbenă pe haine. (…) Tatăl meu a fugit la Chestură pentru o chitanţă pe care scria "liber" şi de atunci nu l-am mai văzut. După câteva luni, mama mea a întâlnit pe cineva pe stradă care i-a povestit că tatăl meu a fost băgat cu forţa în trenul morţii", a spus acesta.

La comemorarea a 78 de ani de la Pogromul de la Iaşi, preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj în care a subliniat că nu trebuie neglijat riscul manifestărilor de ură, antisemitismul, rasismul, naţionalismul şi extremismul, menţionând că acţiunile de distrugere a unor cimitire evreieşti confirmă existenţa acestui pericol.

"Acum 78 de ani, pe străzile Iaşiului, era în plină desfăşurare o campanie diabolică de persecuţie, capturare şi exterminare a populaţiei evreieşti. Lichidarea fizică a evreilor din Capitala Moldovei făcea parte dintr-un plan crud şi laş care i-a vizat, de asemenea, pe evreii din Basarabia şi Bucovina. Pe străzile şi în împrejurimile vechiului târg paşnic şi liniştit a avut loc un măcel de o brutalitate greu de imaginat pentru o societate modernă: pe trotuare, în spaţii deschise, în incinta unor instituţii publice, în "trenurile morţii" şi-au dat ultima suflare mulţi dintre cei care astăzi se odihnesc în Cimitirul Evreiesc din Iaşi. Din acel infern al oamenilor – dintre care nu au lipsit bătrâni, femei şi copii – renegaţi de statul care trebuia să-i protejeze, o parte au reuşit să supravieţuiască şi au devenit peste timp mărturisitorii acelor orori, iar moştenirea lor rămâne pe veci, prin amintire, în conştiinţa noastră colectivă. (…) Este lăudabil demersul autorităţilor locale de a amenaja fosta Chestură a Poliţiei din Iaşi ca un spaţiu sacru al memoriei evreilor ieşeni, unde atâţia şi-au găsit sfârşitul în zilele pogromului. (…) Existenţa unui astfel de muzeu în Capitală ar fi o dovadă de asumare a responsabilităţii, de afirmare a coeziunii dintre noi şi, mai ales, o sursă de speranţă că toleranţa şi nediscriminarea, care au stat la baza edificiului societăţii noastre renăscute în 1989, sunt în continuare valori fundamentale", apreciază şeful statului în mesajul care a fost adresat participanţilor de consilierul de stat Nicoleta Nicolae.

Mesajul Guvernului României a fost adresat participanţilor de către Lilla Debelka, secretar de stat în Ministerul Românilor de Pretutindeni.

"Onorăm astăzi memoria victimelor unuia dintre cele mai violente masacre din istoria evreilor din România din 27 – 29 iunie 1941, în urma căruia şi-au pierdut viaţa mai bine de 13.000 de evrei români. În numele doamnei ministru pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, şi a ministerului pe care îl reprezint, aduc un omagiu tuturor celor care acum 78 de ani au fost victimele Pogromului de la Iaşi şi ale acţiunilor xenofobe, rasiste şi antisemite din acea perioadă. Totodată doresc să transmit toată stima, onoarea şi cinstea supravieţuitorilor, care au devenit un exemplu de curaj, de rezistenţă şi demnitate umană. (…) Violenţa oamenilor împotriva semenilor trebuie înlocuită de respect, compasiune şi toleranţă", a arătat reprezentantul MRP.

Un omagiu victimelor acelor evenimente a fost adresat, în cadrul ceremoniei, de Bianca Menendez, şefa secţiei politice a Ambasadei SUA la Bucureşti.

"Suntem şi vom fi întotdeauna uniţi într-o cauză comună – aceea de a ne ţine promisiunea că ororile Holocaustului nu trebuie să se repete, Acum 78 de ani Iaşiul a devenit locul unde a început distrugerea comunităţii evreieşti din România. Ion Antonescu a ordonat masacrarea evreilor din Iaşi ca parte a campaniei sale de eliminare a acestora. (…) Îi plângem pe cei care au murit şi îi onorăm pe cei care au îndurat suferinţe inimaginabile dar, cu toate acestea, au supravieţuit. Nu putem schimba istoria, dar putem acţiona ferm pentru a putea preveni repetarea unor evenimente tragice pe viitor. Trebuie să ne asigurăm că generaţiile viitoare vor respinge ura care a făcut Holocaustul posibil. Să nu uităm lecţiile trecutului", a spus reprezentata Ambasadei SUA.

La rândul său, adjunctul şefului de misiune al Ambasadei Israelului la Bucureşti, Tania Berg-Rafaeli, a subliniat că anual în această perioadă la Iaşi se comemorează suferinţele victimelor unei cruzimi odioase de care oamenii sunt capabili.

"Acum 78 de ani în jur de 15.000 de oameni au fost umiliţi, torturaţi şi ucişi în numele unei aşa-zise ideologii, Păcatul de a se fi născut evrei a fost atât de mare, încât fiecare dintre ei trebuia să moară", a spus oficialul, care a subliniat contribuţia comunităţii evreieşti la dezvoltarea economică şi socială a oraşului Iaşi.

Reprezentanta Ambasadei Israelului a adăugat că, din nefericire, trăim într-o perioadă în care atitudinile xenofobe şi antisemite sunt din ce în ce mai prezente în Europa, iar acestea reprezintă nu doar o ameninţare la adresa comunităţilor evreieşti, ci şi la adresa valorilor europene. "România este una din ţările care face eforturi constante de a-şi asuma responsabilităţile pentru trecut", a spus Tania Berg-Rafaeli, care le-a mulţumit autorităţilor române pentru eforturile făcute în acest sens, în special în perioada deţinerii Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene.

"Se spune că evreii sunt hârtie de turnesol a omenirii. În momentul în care apare roşul sângelui evreilor, lucrurile devin din ce în ce mai proaste. În timpul Pogromului străzile Iaşiului s-au înroşit şi ştim apoi ce a urmat. (…) În ultimi ani şi mai ales anul acesta din ce în ce mai multe manifestări antisemite, mai ales în Europa, apar din nou. Avem desacralizări de cimitire în Europa, SUA dar şi aici, la câţiva kilometri de Iaşi – la Huşi, unde au fost desacralizate de curând 73 de morminte. Şi răspunsul a fost de fiecare dată că au fost doar nişte adolescenţi. Chiar dacă a fost aşa, întrebarea se pune cum au fost ei crescuţi, cum au fost ei educaţi în familie şi în şcoală?", a declarat secretarul general al FCER – Cultul Mozaic, Eduard Kupferberg.

Rabinul Josef Wasserman a evocat tragedia din 1941, afirmând că singura vină a celor ucişi a fost aceea că aveau sânge evreiesc. El a subliniat meritul primarului Iaşiului, care colaborează cu fundaţia pe care o conduce de cinci ani.

"Victimele din anul 1941 n-au putut visa în visul cel mai bun că după 78 de ani ofiţeri români şi israelieni le dau onorul, iar acest vis a fost posibil datorită colaboratorilor noştri care sunt acum: Clubul Cavalerilor de Malta, Agenţia TAROM, Hotelul Internaţional, dar este aici alături de noi şi preşedintele Asociaţiei Scriitorilor Israelieni de Limba Română, Dragoş Nelersa, care are alături de el presa din Israel şi din România. Singurul scop este să nu uităm istoria poporului român şi, totodată, să nu se mai întâmple niciodată astfel de tragedii nicăieri în lume. (…) Elie Wiesel a spus să aducem mereu martori noi", a subliniat iniţiatorul Marşului Vieţii.

El a citit apoi un fragment din testamentul lui Adolf Hitler, scris în buncărul de la Berlin, în 29 aprilie 1945, în prezenţa a patru apropiaţi, conform căruia obligă viitoarea conducere a poporului "să vegheze cu atenţie la păstrarea legilor rasiale şi a luptei împotriva otrăvitorului mondial al întregii omeniri – iudaismul internaţional". "Acum se înţelege mai bine josnicia antisemitismului şi importanţa statului Israel. Avem dreptul să venim să locuim în Israel şi să sărutăm pământul Ţării Sfinte – patria poporului evreiesc istoric. Nu avem altă ţară", a subliniat rabinul Josef Wasserman.

"Marşul Vieţii reprezintă pentru noi mesajul că nu mai este permis ca în epoca modernă să se mai întâmple astfel de tragedii. Am participat cu emoţie împreună cu membrii noştri din toată ţara, atât la invitaţia bunului nostru prieten, Rabinul Wasserman, sufletul acestei acţiuni, cât şi ca urmare a parteneriatului pe care-l avem cu Federaţia Comunităţilor de Evrei din Romania. Aceste proiecte se integrează în strategia Clubului de consolidare a prezentei globale", a declarat, totodată, preşedintele Clubului Cavalerilor Hospitalieri – Cavaleri de Malta, George Rusu.

Sâmbătă a avut loc o reuniune cu cei 60 de supravieţuitori şi urmaşi ai victimelor Pogromului din Iaşi, din România şi din Israel, care au povestit pe rând tragediile personale prin care au trecut ei şi familiile lor. AGERPRES/(A-autor: Cătălina Matei, editor: Karina Olteanu, editor online: Ady Ivaşcu)

Sursa: Agerpres