Ratificarea de către Parlamentul Republicii Elene a Acordului de la Prespa, care prevede, printre altele, adoptarea de către Republica Macedonia a numelui oficial şi constituţional de Republica Macedonia de Nord, este "un câştig pe termen lung pentru cele două state semnatare şi pentru regiune", se arată într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE) transmis vineri AGERPRES.

MAE apreciază că votul de vineri al Parlamentului elen, alături de cel al legislativului de la Skopje, din data de 11 ianuarie, "este o dovadă a angajamentului ambelor părţi pentru normalizarea relaţiilor bilaterale, stabilitatea regională, securitate, bunăstare şi contribuie semnificativ la dinamizarea perspectivei europene şi euro-atlantice a Balcanilor de Vest".

Totodată, ratificarea Acordului istoric de la Prespa de către parlamentele naţionale reprezintă, arată MAE, "expresia viziunii pe termen lung a celor două state, precum şi voinţa acestora de a rezolva problemele bilaterale de o manieră europeană".

"Ministerul Afacerilor Externe îşi exprimă încrederea că implementarea Acordului va reprezenta un câştig pe termen lung pentru cele două state semnatare şi pentru regiune, în ansamblul său, devenind astfel un model de reconciliere într-o Europă a solidarităţii şi a coeziunii", subliniază MAE.

Guvernele Republicii Elene şi Republicii Macedonia au anunţat, la 12 iunie 2018, ajungerea la un acord pentru soluţionarea divergenţelor care fac obiectul Rezoluţiilor 817(1993) şi 845 (1993) ale Consiliului de Securitate ONU, încetarea Acordului interimar din 1995 şi stabilirea unui Parteneriat Strategic între părţi (numele Republicii Macedonia).

Ulterior, la 17 iunie 2018, acordul a fost semnat de către miniştrii de Externe din cele două ţări la Prespa, localitate aflată lângă graniţa dintre cele două state, în prezenţa premierilor A. Tsipras şi Z. Zaev şi a mai multor înalţi oficiali internaţionali şi europeni.

Disputa dintre cele două state durează din anul 1991, când Guvernul Republicii Elene a decis să nu recunoască numele asumat de Republica Macedonia după proclamarea independenţei.

Până la finalizarea disputei, organizaţiile internaţionale şi statele care nu au recunoscut traducerea endonimului "Republica Macedonia" au utilizat formula "Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei-FYROM". România a recunoscut denumirea "Republica Macedonia" pe care o utilizează în relaţia cu autorităţile de la Skopje. AGERPRES/(AS – autor: Oana Ghiţă, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Anda Badea)

Sursa: Agerpres